Traducere de Octavian Cocoş
Oglinda îţi arată-al tău declin,
Pe ceas vezi cum minutele se duc;
Colile albe gândurile-ţi ţin,
Iar prin această carte te educ.
Şi-acele riduri ce-au săpat viclean,
De gura de mormânt ţi-au amintit,
Iar umbra care trece pe cadran
E timpul hoţ mergând spre infinit.
Deci ce în amintiri nu poţi păstra
Așterne pe aceste albe foi
Şi-acei copii născuţi de mintea ta
Vor deveni cândva tovarăşi noi.
La toate-acestea des dacă priveşti,
Profiţi din plin şi cartea-mbogăţeşti.
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare